
Mulți ar spune probabil: „Nu, adevărul nu-i întotdeauna frumos și de cele mai multe ori doare..”Dacă trecem însă de vălul acesta al durerii adevărului, vedem clar toată frumusețea ce se ascunde în spatele lui.
Adevărul înseamnă asumare, asumare a tot ceea ce suntem cu noi înșine, în relație cu ceilalți, în lumea aceasta mare cu tot sensul vieții noastre.
”Eu sunt Adevărul, Calea și Viața” – fie că privim această expresie biblică prin ochi de cititor creștin sau nu, putem vedea comoara care ne poate duce către drumul libertății noastre.
Îmi asum felul de a fi, nevoile mele, oamenii cu care vreau să mă înconjor, sursele de inspirație, reacțiile, dorințele și visurile mele.
Îmi asum valorile, principiile și viziunile. Îmi asum felul în care iubesc și vreau să fiu iubit, sentimentele mele, bucuriile și plăcerile.
Îmi asum greșelile mele, granițele, limitele și ”neajunsurile” mele.
Ce poate fi mai frumos decât adevărul, decât să poți să fii liber în tot ceea ce ești ?!
Să poți să fii tu, să dansezi pe scena vieții tale alături de ceilalți, primind în același timp locul tău, spațiul în care te poți desfășura în voie, bucurându-vă și inspirându-vă unii pe alții…..Despre asta este asumarea.
Dacă azi ALEG SĂ FIU ADEVĂR în tot ceea ce trăiesc, nu mă voi mai simți rănit de părerile celorlalți despre mine pentru că ele doar gravitează în jurul meu, nu se mai pot amesteca cu esența mea. Totul se poate clătina în jurul meu, dar eu nu mă mai clatin.
Orice vânt va bătea, eu mă voi bucura de adierea lui, fără să fiu zdruncinat din rădăcini.
Bineînțeles, asumarea a ceea ce ești nu este identică cu ignoranța, egocentrismul sau narcisismul. Nu înseamnă să ne îndrăgostim de noi înșine până la obsesie, nu înseamnă să nu mai primim nimic din ceea ce este în afara noastră, să ne atașăm de o imagine ideatică de-a noastră. Este o linie extrem de fină între toate acestea și acceptarea a ceea ce suntem, dar care poate face o diferență majoră. Linia aceasta subțire poate face diferența dintre o viață plină de frustrări, neîmplinire și tristețe și o viață trăită în pace și bucurie.
Dacă îmi asum că sunt o anumită stare azi, o anumită emoție, o viziune, o credință, atunci îmi asum și greșelile și toate experiențele care vin în viața mea să mă învețe, să mă schimbe, să mă vindece.
Accept că sunt un om plin de posibilități, de daruri, dar și de lucruri pe care vreau să le schimb la mine pentru a ajunge până la cel mai profund loc al clarității și al libertății mele, loc pe care îl numim majoritatea ”EVOLUȚIE”.
Când îți vei asuma greșelile și reacțiile rănilor tale, când vei accepta că oamenii de lângă tine îți pot fi inspirație, nu adversari, vei trăi în pace pentru că vei vedea cum fiecare își are locul și sensul. Nu va mai fi nevoie să ne luptăm pentru a demonstra cine suntem, pentru putere, pentru a ne apăra egoul, pentru a părea invincibili, pentru a ne acoperi vulnerabilitățile cu măști de fericire continuă…pentru că TU vei fi TU și EU voi fi EU, iar îmrepună vom fi NOI speciali, bucuroși și plini de viață.
Adevărul este calea și viața, el ne poate elibera, ne poate trece de pe modul de apărare și supraviețuire pe cel de TRĂIRE. Este fix așa cum spunea un copil recent ”e si râma o viețietate…”, fiecare suntem. Important este să ne luăm curajul de a fi și să ieșim în lume, dezgoliți de credințele altora, dezgoliți de ceea ce ar putea crede lumea.
Să ne dezbrăcăm chiar și de propriile păreri despre noi înșine, cele ireale, alterate de egou, de frici, de alții! Veți vedea că haina nouă pe care o veți îmbrăca va fi mult mai luminoasă și va lumina și alte suflete, iar ușor ușor umbrele își vor pierde din putere.
Alege să fii adevăr în toate formele și culorile tale. Ascultă liniștea apoi, simte libertatea, zâmbește, ești acasă. 😊

Lasă un comentariu